Maturizarea.

Se apropie sfarsitul anilor de liceu si parca mi-e foarte greu sa ma despart de aceasta perioada importanta din viata mea. Imi aduc aminte cu bucurie de lucrurile care le-am facut si care la timpul acela poate nu le vedeam asa cum le vad acum. Ma gandesc cu teama ca acum incepe viata, viata reala, viata cu responsabilitati, griji si probleme, dar pe care sunt sigur ca mi le voi asuma, desi mi-e foarte frica. Ma gandesc uneori cum trece timpul si parca as vrea sa stea in loc, parca n-as vrea sa mai cresc. De fapt, in fiecare an ma gandesc ca vreau sa raman asa cum sunt an de an, dar totusi cresc si trebuie sa ma conformez. Ma gandesc uneori cu groaza la faptul ca toate sunt trecatoare, insa sufletul, sufletul va ramane mereu acelasi, neatins si parca nepoluat de tot ce se intampla in jur. Stiu foarte bine de unde am venit, unde am crescut si cum, dar ce voi face in continuare nu am nici cea mai mica idee. Sunt sigur ca ma voi gandi de 10 ori inainte sa fac fiecare pas in viata. Dar totusi, poate ar trebui sa ma duc dupa primul impuls, sa fac primul lucru care-mi trece prin minte, sa vad cum e; pana la urma despre asta este viata, despre a incerca lucruri si a vedea cum sunt. Experientele si sentimentele noi, fie bune sau rele, sunt intotdeauna bine-venite, pentru ca ele sunt cele care ne determina sa mergem mai departe, sa vedem pana unde ajungem.

Jean-Michel Jarre

Water for life @ Merzouga, Maroc in 2006

Water for life in Merzouga,Maroc anul 2006


Harpa laser @ Water for life in Merzouga,Maroc
2006


Jean-Michel Andre Jean, nascut la data de 24 August 1948 in Lyon, Franta, este compozitor, performator si producator muzical. El este un pionier al muzicii electronice, synthpop si New Age ca si organizator al marilor evenimente pe glob al muzicii sale care au in componenta lumini, display-uri lasere si artificii, incluzandu-l si pe cel din 1997 de la aniversarea de 850 de ani a Moscovei, cand a intrat in Guiness Cartea Recordurilor avand cei mai multi spectatori, in jur de 3.5 milioane. Jarre a vandut aproape 80 de milioane de single-uri si albume in intreaga lume.

As putea insira tot site-ul Wikipedia, tradus in romana aici, dar n-o voi face. Am ales sa spun cu cuvintele mele despre Jean-Michel Jarre.

Pentru mine, Jean-Michel Jarre este un vizionar, un om care vede in viitor. Am crescut pe muzica lui, m-am dezvoltat pe muzica lui, am visat pe muzica lui, am simtit pe muzica lui, am trait pe muzica lui. De fiecare data cand este ceva am solutia, Jean-Michel Jarre. Desi, muzica sa poate este un pic ciudata si diferita pentru unii, pentru mine este plina de sens, cuvinte, emotii, sentimente si trairi. Am invatat ca haosul este frumos, ca lucrurile rele au ceva bun in ele si ca viata este o melodie. El a facut din niste sunete ciudate si urate, o armonie plina de viata, o adiere placuta a sunetelor urate, le-a dat o aura frumoasa. In sunetele sale parca vad viata, o miros, o aud si chiar o pot atinge. Melodii care le ascult de 18 ani si care-mi dau fiori la fiecare ascultare, melodii care ma fac sa le simt, sa le vad, sa le ating. Nu stiu, nu pot descrie exact in cuvinte, este un sentiment nemaipomenit de frumos cand ascult asa ceva. Parca as simti bucurie si tristete, durere si placere, iubire si dor, toate combinate in niste sunete pline de viata.

Pe ce se bazeaza casatoriile in ziua de azi?

Pe ce se bazeaza casatoriile in ziua de astazi? Sa fie oare interesul personal, sexul, intelegerea dintre parteneri sau poate doar o dragoste platonica? Oare se mai casatoresc oamenii din iubire, sau isi arunca dragostea la gunoi pentru ceva mai bun, cum ar fii banii? Tot mai multe persoane, cand descriu relatia lor cu partenerul, nu omit sa spuna ca se inteleg bine cu acea persoana, dar faptul ca se inteleg bine nu le aduce o satisfactie reala ca dragostea. Am vazut oamenii indragostiti, oamenii indragostiti devin imuni la tot ce se intampla in jurul lor, incep si vad lumea altfel, se bucura mai mult, se distreaza mai mult. In schimb am vazut cupluri care "se inteleg bine" si sunt in mereu in aceeasi stare de rutina, monotonie si plictiseala, dar ce le mai trebuie altceva? Ei au intelegere. Pe zi ce trece lumea asta pare sa semene mai mult cu o satira.